Reyalizatè
Yon reyalizatè (pou fanm yo rele reyalizatris) se yon moun ki dirije yon travay odyovizyèl, anjeneral pou sinema oswa televizyon, men tou pou mizik anrejistre oswa fè yon emisyon radyo (nan ka sa a, nou pale pi fasilman de "difizyon"). Se prèske menm bagay ak metè an sèn nan teyat.
Reyalizatè a gen plizyè fonksyon. Li ka patisipe oswa pa patisipe nan ekri senaryo fim nan, nan kolaborasyon ak senaris yo ak ekriven dyalòg yo.

Metè an sèn, reyalizatè oswa sineyas
modifyeNan peyi ki pale franse, tèm sa a te trè kontwovèsyal nan orijin li.[1] Pandan ane 1910 yo ak ane 1920 yo, tout moun t ap eseye diferansye sinema ak teyat, se konsa plizyè tèm yo te kreye pou deziyen reyalizatè a nan yon tounaj. Lè sa a, Ricciotto Canudo te pwopoze "ekranis», men pawòl sa a, ki pa t fè anpil plezi pou zòrèy la, te byen vit rejte,[2] Se lè sa a Louis Delluc te envante mo sinema a ki piti piti pran plas li nan vokabilè sinema[1] . Jodi a , pèsonn pa fè diferans ant tèm reyalizatè, Metè an sèn, oswa sineyas, malgre diferan siyifikasyon. Metè an sèn ta dwe tèm ki pi pre reyalizatè a, men enfliyans li pi laj pase reyalizatè.
Televizyon
modifyeNan kontèks yon fim televizyon oswa seri fiksyon, yon reyalizatè televizyon gen menm wòl ak yon reyalizatè fim. Li toujou gen fè fas ak difikilte espesifik, tankou yon bidjè jeneralman ki limite ak tan tire pase nan yon pwodiksyon fim. Genyen tou difikilte atistik, anpatikilye pou seri a, kote li dwe adapte pwodiksyon li ak règ ki egziste deja. Pou emisyon ki sèlman pou televizyon, amizman, espò, kaptire evènman, kote pa definisyon li pa konplètman kontwole aksyon an, wòl li vin sitou sa ki nan yon sineyas, ak objektif pou transkri aksyon an nan yon bèl ak konprann pou telespektatè a.
Bibliyografi
modifye- Jacques Aumont, Alain Bergala, Michel Marie ak Marc Vernet, Esthétique du film, Nathan, Pari, 1984
- Jacques Aumont, L'Œil interminable, Libreri Séguier, Pari, 1989
- Jacques Aumont, La Mise en scène, edisyon Boeck, Briksèl-Pari, 2000
- André Bazin, Qu'est-ce que le cinéma ?, edisyon Cerf, Pari, 1985
- Raymond Bellour, L'Analyse du film, edisyon Calmann-Lévy, Pari, 1995
- André Berthomieu, Essai de grammaire cinématographique, La Nouvelle Édition, Pari, 1946
- D. Bordwell, J. Staiger ak K. Thompson, The Classical Hollywood Cinema, edisyon Routlege, Lonn, 1985
- D. Bordwell ak K. Thompson, L'Art du film : une introduction, edisyon Boeck, Briksèl-Pari, 1997
- Robert Bresson, Notes sur le cinématographe, Pari, edisyon Gallimard, 1975
- Marie-France Briselance ak Jean-Claude Morin, Grammaire du cinéma, edisyon Nouveau Monde, Pari, 2010
- Michel Chion, Le Cinéma et ses métiers, edisyon Bordas, Pari, 1991
- Lotte H. Eisner, L'Écran démoniaque, Éric Losfeld, Pari, 1965
- R. Kurtz, Expressionnisme et cinéma, Grenoble University Press, Grenoble, 1986
- Yves Lavandier, Dramaturgy a, kloun ak timoun nan, 1994
- Véronique Le Bris, 100 gwo fim pa direktè fi, edisyon Gründ / Arte, 2021.
- Gérard Legrand, Cinemanie, edisyon Stock, Pari, 1982
- Marc Marcillac, Le Cinéma DV, edisyon Aleas, Lyon, 2004
- Didier Mauro, Praxis du Cinéma Documentaire, yon teyori ak yon pratik,, edisyon Publibook, Pari, Frans, 2013
- Jean Mitry, Estetik ak sikoloji sinema, edisyon Cerf, Paris̈, 1962
- Michel Mourlet, Sou yon atizay inyore, tab wonn nan, Pari, 1965
- Michel Mourlet, Montage kòm lang, edisyon Henry Veyrier, Pari, 1987
- Maté Rabinovsky, Direktè a, prefas Claude Santelli, Anthropos/INA, 1996
- Éric Rohmer, Gou bote a, Flammarion, Pari, 1984
- Éric Rohmer, Òganizasyon espas nan Faust Murnau, Cahiers du Cinéma, 1998
- Georges Sadoul, Cinema, atizay li, teknik li, ekonomi li, La Bibliothèque Française, 1948
- Frédéric Sojcher, Manifesto of the filmmaker, edisyon Klincksieck, Pari, 2012
- François Truffaut, Fim nan lavi mwen, ibid, Pari, 1975
- François Truffaut, Plezi nan je yo, ibid, Pari, 1987
Nòt ak referans
modifye- (en) Yon pati nan atik sa a oswa tout atik la soti nan Wikipedya en anglè Ki gen pou tit « Film director » (gade lis otè yo).
- ↑ 1,0 et 1,1 Joël Magny, « Réalisation, Mise en scène », Encyclopædia Universalis, 2004
- ↑ Manifeste des Sept Arts (1923) - Ricciotto Canudo - Frédéric Gimello-Mesplomb, Université de Metz (gade achiv)